Treceți la conținutul principal

Toţi o Apă şi-un Pământ

Azi mi-a fost să citesc un articol oripilant din ziarul Evenimentul Zilei, articol intitulat Reportaj în trenul foamei. Pe de o parte am fost îngrozit de câtă ură faţă de compatrioţi poate să dea dovadă un ziarist, dar pe de altă parte am fost bucuros că cineva scrie un articol despre mizeria şi neinplicarea în modernizarea căilor ferate române.

Doamna ziarist Georgeta Petrovici a scris un articol în care de multe ori are dreptate dar şi de multe ori o dă cu bâta în baltă spunând lucruri deplasate şi de multe ori neadevărate despre moldoveni.

Am să încerc să comentez unele fraze scrise de doamna ziarist în articolul mai sus menţionat (sper să aveţi răbdare cu mine):
- (trenul)E locul în care, după 847 de kilometri parcurşi, timp de 16 ore, orice om normal va cere instituirea cel puţin a pedeapsei cu munca silnică, dacă nu câţiva ani de închisoare, pentru persoanele certate cu igiena care-şi fac veacul aici. În urma călătoriei dus-întors, reporterii EVZ „au scăpat” cu o alergie, o hemoragie nazală şi o aftoză bucală.

Am călătorit şi eu cu acest tren de câteva ori cu ruta Botoşani-Timişoara sau Suceava-Alba Iulia (ca apoi să iau personalul până la Sibiu) şi sunt de acord cu fraza de mai sus. În tren erau mulţi oameni de mai multe categori: nespălaţi, gălăgioşi, ce beau şi fumau în compartimente DAR şi studenţi cuminţi, ţărani curaţi şi evlavioşi, oameni normali şi disciplinaţi. În funcţie de noroc nimereai ori într-un compartiment cu prima categorie sau cu cea de-a doua categorie. E adevărat că un drum de 16 ore în acel tren e extrem de obositor şi chinuitor, dar să zicem că ar fi un tren modern nu tot 16 ore am face dacă căile ferate nu au fost reparate sau renovate, îmbunătăţite, şi trenul s-ar deplasa încet din cauza infrastructurii? Dar na! noi ne luăm de oamenii de lângă noi nevinovaţi de drumul lung deoarece ne este mult mai greu să ne luăm de cei de la conducerea CFR şi din Guvern sau Parlament. Oare TGV-ul la cât de modern e ar putea merge cu viteza de 300 km/h pe căile noastre ferate? În niciun caz!

- La Burdujeni, trenul îşi face plinul de oameni gălăgioşi. Pronunţă consoanele apăsat. Milos de frigul care pare să facă ravagii în vagon, un bărbat voinic vine cu o ofertă de nerefuzat. „Mă, io pun rachiu’ aist aişi, şini vre să serveascî”, strigă în gura mare pe coridor, să-l audă toată suflarea.

Burdujeni e un cartier în Suceava şi e foarte aproape de renumitul Bazar din Suceava. Aici e şi Gara şi de aici  bazariştii sau chiar clienţii se urcă în tren pentru a merge giecare pe la casele lor. Fiecare bazarist se ştie cu fiecare şi fac acel traseu (acasă-Suceava, Suceava-acasă) aproape în fiecare zi, deci poţi spune că se simt în acel tren ca la ei acasă. Omul acela care a invitat oamenii la un rachiu e specific moldoveanului care vrea să cinstească pe oricine, să bea cot la cot şi cu prietenul şi cu duşmanul. E recunoscută ospitalitatea şi prietenia moldovenilor!

- Între timp, s-a dat drumul la căldură.(...)Afară ninge. Călătorii au buzele uscate, transpiră pe sub hainele de iarnă, iţind o duhoare greu de suportat. Aerul uscat îi face să se scobească în nas. De prin compartimente, izuri greu de suportat încep să iasă pe coridor şi, ca şi când ar avea intelgenţă, caută să intre şi în cele mai sigilate locuri.

Dar după ce oamenii vin de la muncă, de la stat ore în şir în frig şi în picioare ai pretenţia să miroase a trandafiri de la ei? Eu am avut surpriza ca să simt astfel de mirosuri dimineaţa în autobuzul spre serviciu!

- Oricât de moderne ar fi vagoanele, cu uşi activate de butoane luminoase, cu prize duble la care să îţi încarci telefonul mobil, în varianta vagoanelor noi, acceleratul Timişoara – Iaşi sau retur este imaginea pură a vorbei „omul sfinţeşte locul”. Doar că, în acest caz, conotaţiile sunt negative.

E adevărat, dar să nu generalizăm, să nu credem că aşa e numai cu acel tren. Peste tot în ţară este exact la fel, în Ardeal, Oltenia, Dobrogea sau Banat. Peste tot sunt români şi românii sfinţesc toate locurile pe unde merg.

Nu mai are rost să citez descrierea trenului, a drumului, a compartimentului deoarece toţi ştim cum sunt aceste lucruri în România dar vreau să continui cu nişte citate inteligente ce au fost scoase chiar din străfundul gândirii acestei ziariste.

- Au existat trei tipuri de persoane venite din Moldova cu „trenul foamei” şi care s-au aciuat în Banat: muncitorii necalificaţi, de la trusturile de construcţii din oraş; oameni fără căpătâi care au venit să fure şi să înşele, respectiv ofiţerii şi subofiţerii de armată, miliţie, pompieri, grăniceri, securişti, transferaţi în interes de serviciu.

Statisticile oficiale arată că în Timiş majoritatea infracţiunilor cu violenţă săvârşite aparţin unor persoane originare din afara jud eţului, preponderent din Moldova.
Conform buletinelor emise de-a lungul vremii de Poliţia Timiş, moldovenii ţin isonul infracţiunilor cu violenţă, al schimbului ilegal de valută şi al comerţului de ţigări de contrabandă.


E revoltător faptul că această ziaristă vede doar ce e rău şi pune toţi moldovenii în aceeaşi oală. După ea, frustrata şi invidioasa, toţi moldovenii care au venit în Ardeal sau Banat, Marele Banat, fruncea ţării, sunt numai infractori, jegoşi, răpănoşi, criminali şi infractori. Poate sunt şi eu unul din ăsta dar nu m-am descoperit încă! Este exact ca şi atunci când italienii sau francezii zic că românii sunt ţigani doar pentru că au văzut câţiva tuciurii prin Roma sau Paris dar fără măcar să ştie pe unde se află România sau ce fel de oameni sunt întradevăr aici.

Concluzie:
Numai la noi există astfel de orgolii prosteşti: că ardelenii sunt cu stea în frunte, că moldovenii sunt proşti (oare?) şi tot ce a mai scris doamna în articol, că bănăţenii au două stele în frunte, că oltenii sunt bătuţi în cap...etc. E clar că trenul foamei e dezastruos la fel cum sunt toate trenurile din România, dar şi pe alte rute se regăsesc elemente din trenul foamei (oameni nespălaţi, alcool, nesimţire etc.). Am mers cu personalul Sibiu-Braşov şi am fost îngrozit. Aici 4 ore cât a fost drumul am văzut ţigani nespălaţi, manele puse la maxim la telefoane de ultimă generaţie, gălăgioşi, râgâieli, seminţe scuipate pe jos, ţărani beţi şi cu feţele umflate de băutură, oameni plini de purici şi nu exagerez, deoarece am gasit un vizitator din asta chiar pe piciorul meu, oameni cu noroi uscat pe ei. Acum ce ar trebui să zic? Că ardelenii sunt nespălaţi, beţivi, ţigani, ...? Nu, nu am să zic asta deoarece am început să-i cunosc şi ştiu, văd, simt că sunt oameni extraordinari, aşa cum sunt şi moldovenii, sau oltenii...în general aşa cum sunt românii.

Mârlănia e răspândită uniform în ţară şi prostia şi incultura e ridicată la cele mai înalta standarde. Dar dacă nu ne îmbunătăţim educaţia ca şi popor vom ajunge să trăim în barăci şi să ne căcăm pe stradă.

Toţi suntem o apă şi un pământ!

O mare vină o au şi autorităţile deoarece nu sancţionează pe cei care fac distrugeri şi aduc prejudicii societăţii. Chiar şi neplătirea biletului şi mersul cu naşul aduce prejudicii tuturor în parte. Oamenii sunt obişnuiţi să distrugă tot ce nu e al său, deci de ce să nu distrugă o banchetă şi un vagon pentru a cărui bilet a plătit naşului doar 1 leu? Gândire cretină!

Când am dat biletul controlorului a rămas perplex, îi tremura mâna, bănuiesc că nu ştia cum să capseze biletele, eu fiind singurul care aveam bilet din vagon, timp de 4 ore.

Oare când o să ne schimbăm mentalitate? După 20 de ani? Eu cred că după vreo 100!

Mulţumesc că m-aţi suportat până la sfârşit şi îmi cer scuze dacă am jignit vreun moldovean, ardelean, bănăţean, oltean! De felul meu sunt patriot şi iubesc oamenii si ţara aceasta dar câteodată aşa îmi vine.....

Dar am o întrebare pentru toţi: ce părere aveţi despre moldoveni?

Postări populare de pe acest blog

Guşteriţa, Sibiu

Fãrã canalizare si cu drumuri pietruite, sibienii din cel mai oropsit cartier al Sibiului se întreabã dacã n-ar fi fost mai bine ca Gusterita sã rãmânã comunã. Desi e parte a orasului de jumãtate de secol, cartierul nu reuseste sã se ridice din noroaie. Primãria anuntã cã lucrãrile pentru canalizare ar putea începe la primãvarã. Acelasi lucru il spunea Primaria si in 2006, dupa trei ani situatia inca nu s-a schimbat. Fiecare sibian a auzit de Gusterita. Însã nu multi au si cãlcat vreodatã pe acolo. Departe de oras, locuitorii cartierului, alipit Sibiului în urmã cu o jumãtate de secol, sunt singurii care îsi stiu problemele si se luptã cum pot cu ele. Lipsa canalizãrii, transportul public slab organizat si drumurile proaste le dau cele mai mari bãtãi de cap. Guşteriţa (în dialectul săsesc Hameršterf, în germană Hammersdorf, în trad. "Satul ciocanului", în maghiară Szenterzsébet, în trad. "Sfânta Elisabeta") este în prezent un cartier al municipiului Sibiu. Istoric L

Cele mai folosite aplicații de Android pe 2015

Mai jos am compus o listă cu cele mai folosite/bune aplicații pentru Android pe anul 2015, din punctul meu de vedere. Unele aplicații sunt destul de recent instalate, altele le folosesc de când am cumpărat telefonul. Am mai făcut o listă cu ceva timp în urmă, dar unele aplicații nu mai sunt, ca să zic așa, în grațiile mele. CCleaner - îl foloseam și pe Windows, îl folosesc și pe Android. Sunt foarte mulțumit de această aplicație. AirDroid - transferă fișiere de pe un alt dispozitiv (laptop, PC, tabletă) pe telefon sau invers. Poți să scrii SMS-uri direct din aplicația web, poți să ștergi fișiere, să asculți muzica sau să vezi filmele de pe telefon, etc. Cam așa arată interfața web a aplicației AirDroid, de unde puteți să aveți control asupra telefonului. Nova Launcher Prime - varianta plătită a Nova Launcher. Este una dintre cele mai folosite launch-ere de pe piață. Are o grămadă de opțiuni și configurări. Crunch - o aplicație care optimizează imaginile din punct

Wallpaper-uri cu Steagul României pentru 1 Decembrie

Având în vedere faptul că mâine e 1 Decembrie - Ziua Naţională a României - am pus mai jos câteva wallpaper-uri cu drapelul nostru ... dar nu numai.